Protecția mâinilor
EN 407 — Mănuși de protecție împotriva riscurilor termice
Șase cifre pentru șase feluri de căldură: propagarea flăcării, contactul, convecția, radiația și cele două tipuri de metal topit. Ultimele două poziții sunt cerința rară și scumpă — și cea mai des cerută degeaba.
1. Ce acoperă (și ce nu)
EN 407 măsoară cum se comportă materialul mănușii la căldură și foc: propagarea flăcării, căldura de contact, căldura convectivă, căldura radiantă, stropii mici de metal topit și cantitățile mari de metal topit. Rezultatul se marchează pe mănușă, sub pictogramă, ca un cod de șase caractere.
Standardul nu funcționează singur: textul lui spune că este aplicabil numai împreună cu EN ISO 21420:2020, cerințele generale pentru mănuși. În plus, pentru a fi certificată pe ediția 2020, mănușa trebuie să treacă și o cerință mecanică minimă — rezistență la rupere de cel puțin 10 N, echivalentul nivelului 1 din EN 388.
Standardul nu se aplică mănușilor pentru pompieri și nici celor de sudură: acestea au standardele lor (pentru sudură, EN 12477). Nu acoperă nici riscurile mecanice (EN 388), nici pe cele chimice (EN ISO 374-1 și -5), nici frigul (EN 511). Din 2020, în schimb, intră în domeniul de aplicare și mănușile de uz casnic — mănuși de cuptor, mănuși de grătar — pentru că Regulamentul (UE) 2016/425 le include, spre deosebire de directiva pe care a înlocuit-o.
Tot din 2020, standardul nu mai vorbește doar despre mănuși: se aplică și altor echipamente de protecție a mâinii, inclusiv celor pentru braț. Denumirea adoptării românești o arată — „Mănuși de protecție și alte echipamente pentru protecția mâinii împotriva riscurilor termice (căldură și/sau foc)”.
Capcana obișnuită
„Mănuși conforme EN 407”, fără cifre, nu cere nicio performanță termică anume. Cerința este îndeplinită și de o mănușă marcată X1XXXX, adică o mănușă de manipulare generală care a fost încercată doar la căldură de contact, la nivelul cel mai mic. Contează poziția și nivelul, nu numărul standardului.
2. Cum se citește codul
Poziția fixează proprietatea, cifra fixează nivelul, iar scara este aceeași peste tot: 1 – 4. Un X înseamnă că proprietatea nu a fost revendicată și nu a fost încercată — nu că mănușa a picat încercarea.
Prima poziție deblochează restul codului
Pentru a declara nivelul 3 sau 4 la oricare dintre proprietățile termice, mănușa trebuie încercată și la propagarea flăcării și trebuie să obțină acolo cel puțin nivelul 3. Dacă nu, nivelul maxim raportabil pentru orice proprietate termică este 2. De aici vin codurile de tipul X1XXXX și X2XXXX: fără încercarea la flacără, poziția a doua nu poate trece de 2.
Două pictograme, din 2020
Pictograma cu flacără marchează produsele care revendică propagare limitată a flăcării cel puțin la nivelul 1. Ediția 2020 a introdus o a doua pictogramă, pentru produsele care nu revendică această proprietate; acolo producătorul trebuie să revendice cel puțin o altă proprietate, până la nivelul 2. Marcarea cu ambele pictograme este interzisă.
3. Fiecare poziție, în detaliu
Fiecare poziție are propria încercare, propria metodă și propriul mod de a exprima rezultatul — secunde, grade, picături sau grame. Valorile de mai jos sunt pragurile din clauzele 4.5.2 – 4.5.7 ale EN 407:2020.
| Poziția | Ce măsoară | Scara |
|---|---|---|
| 1 — propagarea flăcării | Materialul este expus flăcării 10 secunde; se cronometrează cât mai arde și cât mai mocnește după retragerea flăcării. | 1 – 4 sau X |
| 2 — căldură de contact | Atingerea unui cilindru încălzit (EN ISO 12127-1:2015). Se măsoară timpul până când temperatura în interior crește cu 10 °C. | 1 – 4 sau X |
| 3 — căldură convectivă | Flacără controlată pe fața exterioară (EN ISO 9151:2016); rezultatul este indicele de transfer termic HTI. | 1 – 4 sau X |
| 4 — căldură radiantă | Expunere la căldură radiantă, metoda B din EN ISO 6942:2002; rezultatul este indicele RHTI 24. | 1 – 4 sau X |
| 5 — stropi mici de metal topit | Picături de 0,5 g (EN 348:1992). Se numără câte picături produc o creștere de 40 °C. | 1 – 4 sau X |
| 6 — cantități mari de metal topit | Turnare de metal topit pe epruveta înclinată (EN ISO 9185:2007). Fierul topit este obligatoriu la încercare. | 1 – 4 sau X |
Pragurile, exact
| Încercarea | 1 | 2 | 3 | 4 |
|---|---|---|---|---|
| Ardere remanentă (s) | ≤ 15 | ≤ 10 | ≤ 3 | ≤ 2 |
| Incandescență remanentă (s) | fără cerință | ≤ 120 | ≤ 25 | ≤ 5 |
| Căldură de contact (°C) | 100 | 250 | 350 | 500 |
| Căldură convectivă, HTI (s) | ≥ 4 | ≥ 7 | ≥ 10 | ≥ 18 |
| Căldură radiantă, RHTI 24 (s) | ≥ 7 | ≥ 20 | ≥ 50 | ≥ 95 |
| Stropi mici (picături) | ≥ 10 | ≥ 15 | ≥ 25 | ≥ 35 |
| Metal topit, cantități mari (g) | 30 | 60 | 120 | 200 |
Temperatura de contact nu este temperatura de lucru
La toate cele patru niveluri de căldură de contact, criteriul este același: cel puțin 15 secunde până când temperatura pe fața interioară a materialului crește cu 10 °C. Nivelul 2 înseamnă „15 secunde la 250 °C”, nu „rezistă la 250 °C”. O mănușă vândută ca „heat resistant 250 °C” este exact atât: un nivel 2 pe poziția a doua.
4. Metalul topit, poziția care schimbă prețul
Ultimele două poziții sunt cele mai rar declarate din tot codul și cele care schimbă cel mai mult prețul mănușii. Sunt două încercări diferite, cu aparate diferite: picături de 0,5 g pentru stropii mici, respectiv turnarea unei cantități de metal topit peste epruveta înclinată pentru cantitățile mari.
- La cantități mari, fierul topit este obligatoriu; alte materiale topite (aluminiu, sticlă) se pot încerca opțional, în plus.
- Un material care se aprinde în timpul încercării nu îndeplinește cerința standardului, indiferent de câte grame a suportat.
- Ediția 2020 a adăugat o cerință de lungime minimă pentru mănușile care revendică protecție la stropi de metal topit: cerința nu mai ține doar de material, ci și de croiala manșetei.
Nu cere metal topit dacă nu există metal topit
Pozițiile 5 și 6 descriu turnătorii, oțelării și sudură grea. Cerute într-un caiet de sarcini pentru manipulare, cuptoare industriale sau lucru lângă utilaje calde, ele elimină din start toate mănușile potrivite operațiunii și lasă în competiție doar modele aluminizate, mult mai scumpe și mai puțin dexteroase. O mănușă termică bună are, în mod normal, X pe ultimele două poziții.
5. Ce scrii în caietul de sarcini
Cere nivelul minim pe poziția care corespunde riscului real, nu codul întreg. Un cod complet fixat elimină produse echivalente sau mai bune și poate fi contestat ca cerință restrictivă.
- Manipularea pieselor calde: cere nivelul de căldură de contact, cu temperatura din tabel („minimum nivelul 2, adică 250 °C”), și verifică dacă 15 secunde de contact acoperă operațiunea.
- Lucrul lângă flacără deschisă: cere propagare limitată a flăcării minimum nivelul 3 — este și condiția care permite declararea nivelurilor 3 și 4 pe celelalte poziții.
- Cuptoare, turnare, radiație de la mase incandescente: cere căldură radiantă sau convectivă, nu „mănuși anticalorice”, formulare care nu are corespondent în standard.
- Sudură: cere EN 12477. EN 407 nu acoperă mănușile de sudor.
- Adaugă întotdeauna cerința mecanică separat, prin EN 388: EN 407 garantează doar rezistența la rupere de minimum 10 N, nimic despre abraziune sau tăiere.
Formulare care descrie cerința, nu produsul
„Mănuși conforme EN 407:2020, cu căldură de contact minimum nivelul 2 și propagare limitată a flăcării minimum nivelul 3; rezistență mecanică conform EN 388, cu rezistență la abraziune minimum nivelul 3.”
6. Produse din catalog
Codurile diferă mult între modele — uită-te la poziția care te interesează, nu la prezența standardului.
● În stoc
Mănușă GP Grip 15 Nitril Micro Foam
● În stoc
Mănușă de aramidă HR Cut Latex
● În stoc
CT200 VHR18 Mănușă cu spumă de nitril pentru tăiere
7. Standarde conexe
Ediția în vigoare este EN 407:2020, adoptată în România ca SR EN 407:2020, în locul SR EN 407:2005 (care adoptase EN 407:2004). Schimbările nu sunt doar de denumire: încercarea de la prima poziție se face acum cu o singură expunere la flacără de 10 secunde, în locul celor de 3 și 15 secunde din 2004, cerința mecanică minimă a scăzut de la abraziune plus rupere conform EN 388 la rupere de minimum 10 N, iar produsele care nu revendică propagare limitată a flăcării poartă o pictogramă separată. Un marcaj făcut pe ediția 2004 nu vine, deci, din aceleași încercări — cere explicit ediția 2020 în caietul de sarcini.